Complexele. Creativitate sau distructivitate?

La începutul secolului trecut, C.G. Jung inventa termenul de complex. De atunci știm ce ne bântuie în diferite chipuri, adesea în pofida eforturilor de a ține situația sub control.

Puțini știu, dar termenul complex a fost preluat de Freud de la Jung, fiind inclus apoi în sintagme devenite între timp celebre, cum ar fi „complexul Oedip".

Sunt complexele atât de distructive pe cât am învățat să ne temem de ele? Sau poate, inversând polaritatea, devin mai degrabă utile? Putem să evoluăm luminând ceea ce este ascuns în complexe? Adesea ideile care au schimbat fața lumii au pornit din acel profund mister necunoscut din noi înșine. În această incursiune în misterul vieții interioare, Jung a reușit să descopere fața luminoasă și creatoare a omului, destinul fiecăruia dintre noi.

Mihaela Minulescu este profesor universitar la Facultatea de Comunicare și Relații Publice din București, doctor în psihologia personalității și psihoterapeut analist formator. A fondat școala jungiană de terapie din România, care are astăzi un număr considerabil de psihoterapeuți acreditați. Este un recunoscut autor a numeroase lucrări și studii de referință în domeniul psihologiei personalității și psihanalizei jungiene. La Editura Trei a publicat lucrarea Introducere în analiza jungiană și e prezentă în volumul colectiv Povestiri de psihoterapie românească. Nu în ultimul rând, este un poet consacrat, poezia fiind cântecul care i-a străbătut viața.

Cuprins

Cuvânt înainte. De ce Carl Gustav Jung

Capitolul unu. Repere fundamentale

Concepte specifice

Divergenţa Jung–Freud

Post-jungieni: dezvoltări contemporane

Capitolul doi. Complexul. Structura psihicului uman

Întregul personalităţii: complexele

Condiţia nevrotică — splitarea complexului

Bipolaritatea complexului şi organizarea nevrotică

Autonomizarea complexelor — condiţia posesiei

Capitolul trei. Conştiinţa şi dinamica libidoului: aspecte tipologice

Conştiinţa

Dinamica libidoului: tipurile psihologice

Jung despre condiţia de normalitate vs disfuncţionalitate în funcţionarea tipurilor 

Falsificarea tipurilor — sursă a tulburărilor nevrotice

Chestionarul Bezinger de Evaluare a Stilurilor de Gândire, BTSA

Capitolul patru. Psihopatologia din perspectiva tipurilor

Rolul tipurilor psihologice în condiţia nevrotică

Problema identităţii negative, personalitatea opusă

Personalitatea demonică — umbra funcţiei inferioare

Aspecte arhetipale ale posesiei: sindroamele psihotice

Importanţa cunoaşterii tipurilor în analiză: analiza ca evoluţie a integrării funcţiilor

Capitolul cinci. Simboluri ale condiţiei depresive

Depresia ca stadiu în procesul de individuare

Griul depresiv

Simbolistica regresivă a iluziei fericirii perfecte

Simbolistica speranţei că prin voinţă poţi obţine fericirea

Nu există un proces de individuare fără a trece prin stadiul depresiei

Regresia şi transferul în analiza depresiei

Contratransferul în depresie 

Mitologeme frecvente pentru condiţia depresivă a alienării

Ilustraţii pentru simbolistica labirintului ca luptă cu depresia

Capitolul şase. Funcția creativă, transcendentă şi limbajul simbolic al psihicului

Funcția transcendentă, o dinamică intrapsihică transformatoare şi întregul interior

Transformare prin funcția transcendentă

Simbolul ghidului interior

Simbolul este în miezul funcției transcendente

Funcția transcendentă, simbolul şi relația analitică

Capitolul şapte. Tipologia jungiană în relaţie 

Testul tipologiei în relaţie, TTR Minulescu

Modalităţi de descriere a funcţiilor în Testul Singer-Loomis, SL-DTI

Descrierea celor 16 structuri tipologice în Chestionarul Myers-Briggs MBTI

Descrierea succintă a modurilor cognitive Benziger, BTSA

Bibliografie