Medicul, pacientul său și boala. Aspecte inconștiente în practica medicală
-13%

Medicul, pacientul său și boala. Aspecte inconștiente în practica medicală

Michael Balint
Editura: Editura Trei
Cod: trei
Aparitie: 2017
Coperta: plastefiata lucios
Nr. de pagini: 590
Format: 13x20 cm
ISBN: 978-606-40-0060-6
Disponibila in limita stocului
Pret nou:
48,00 Lei
   55,00 Lei
Economisesti 7,00 Lei
-+

Medicamentul cel mai des folosit în medicina generală este medicul însuşi; altfel spus, nu doar flaconul sau cutia cu medicamente contează, ci maniera în care acestea sunt prescrise pacientului – de fapt, ansamblul atmosferei în care medicamentul este dat şi luat. În cartea de față, Michael Balint descrie diferite procese inconștiente ce intervin în relația medic-pacient, aspecte care pot favoriza vindecarea, sau pot duce la tensiuni, neplăceri și tratamente lipsite de rezultatul benefic așteptat. Dacă relaţia stabilită între specialist şi client poate fi un obstacol în calea bunei desfăşurări a activităţii, atunci unul dintre modurile în care rezultatele profesionale pot fi îmbunătăţite este supervizarea centrată pe reacţiile emoţionale ale medicului față de pacienții săi. Înţelegerea acestor reacții poate oferi date importante despre pacient, pe care specialistul să le poată folosi mai departe în evaluarea cazului şi în stabilirea unei intervenţii eficiente. Numeroase exemple clinice ilustrează dinamica inconștientă a relației terapeutice, precum și modul în care se desfășoară grupurile Balint pentru medici. 

Michael Balint (1896-1970), studentul şi analizandul lui Sandor Ferenczi, este un psihanalist a cărui originalitate s-a exprimat atât în activitatea sa clinică, cât şi în lucrările sale. Implicarea în dezvoltarea teoriei şi tehnicii psihanalitice a fost dublată de preocuparea pentru stimularea înţelegerii psihodinamice de către alte grupuri profesionale, în special de către medici. La Editura Trei a apărut și una dintre cele mai cunoscute lucrări ale sale, Defectul fundamental.


CUPRINS

Introducere 
Prefaţă 
Prefaţă la a doua ediție 

I. Introducere 

PRIMA PARTE
Diagnosticul 
II. Problema generală 
III. Ofertele pacientului și răspunsurile medicului
IV. Excluderea prin examene fizice adecvate
V. Incidența și evaluarea simptomelor nevrotice
VI. Nivelul diagnosticării 
VII. Coluziunea anonimatului 
VIII. Medicul generalist și specialiștii săi 
IX. Perpetuarea relației profesor–elev

A DOUA PARTE 
Psihoterapia 

X. Consilierea și liniștirea 
XI.„Cumîncepem“
XII. „Când ne oprim“ 
XIII. Climatul psihologic specific medicinei generale 
XIV. Medicul generalist în calitate de psihoterapeut 
A. Două cazuri ilustrative 

XV. Medicul generalist în calitate de psihoterapeut 
B. Un caz dificil 

PARTEA a III-a 
Concluzii generale 

XVI. Funcția apostolică I 
XVII. Funcția apostolică II 
XVIII. Medicul și pacientul său 
XIX. Pacientul și boala sa 
XX. Psihoterapia realizată de către medicul generalist 
XXI. Rezumat și perspectivă pentru viitor 

ANEXE 
I. Formarea 
II. Selecția 
III. Rapoarte cu privire la evoluția ulterioară a cazurilor 
IV. Despre un rol suplimentar al clinicii de psihologie 




Când unui pacient, după o serie de examinări conştiincioase şi aprofundate, i se spune că nu are nimic, medicii speră că el se va simţi uşurat şi că starea i se va îmbunătăţi. Aceasta se întâmplă, de fapt, destul de frecvent; însă, într-un număr mare de cazuri, se întâmplă chiar contrariul, iar medicul reacţionează la această situaţie, întotdeauna neaşteptată – în ciuda frecvenţei sale –, printr-o surpriză dureroasă şi indignare. [...] "Nu ai nimic" înseamnă doar că noi nu am găsit nimic şi, în consecinţă, nu putem să-i spunem ce anume îl înspăimântă sau îl îngrijorează şi îi cauzează suferinţă. Astfel, se simte părăsit, incapabil să îşi explice şi să îşi accepte durerile, fricile şi privaţiunile - Michael Balint


A te îmbolnăvi și, mai ales, a fi bolnav este resimțit de numeroase persoane conştiincioase ca fiind o greșeală, o solicitare a unor privilegii nemeritate. Acești bolnavi se simt vinovați pentru că primesc o atenție mai mare decât aceea la care consideră că au dreptul, pentru că nu lucrează, pentru că trăiesc pe spinarea altcuiva etc. Există, de asemenea, tipologia individului pregătit să obțină mai mult decât are dreptul, care primește cu bucurie cel mai mic semn de boală, care face tot posibilul pentru a „prinde" vreo boală. Aceste două tipuri de subiecți au sentimente de culpabilitate, deși din motive diferite, și este foarte dificil să ameliorăm starea lor dacă medicul nu poate acționa asupra acestor sentimente de culpabilitate - Michael Balint

Comenteaza

Nota: Codul HTML este citit ca text!
    Mica           Mare

Din aceeasi categorie

OFERTA! Carti pt. Copii (PDF)

© 2018 Editura Andreas. Toate drepturile rezervate.

S.C. IVO PRINT S.R.L.

Web design