Jack si vrejul de fasole

„Jack si vrejul de fasole” este un basm englezesc cu origini stravechi. A aparut ca „Povestea lui Jack Spriggins si a vrejului de fasole fermecat” in 1734 si ca „Istoria lui Jack si vrejul de fasole” moralizatoare a lui Benjamin Tabart in 1807. Henry Cole , publicând sub pseudonimul Felix Summerly, a popularizat povestea in „The Home Treasury“ (1845),  iar Joseph Jacobs a rescris-o in „English Fairy Tales“ (1890). Versiunea lui Jacobs este cel mai frecvent retiparita astazi si se crede ca este mai aproape de versiunile orale decât cea a lui Tabart, deoarece ii lipseste moralizarea. Antagonistul este un capcaun in unele versiuni, inclusiv in cea a lui Jacob, si este un urias in altele.

Potrivit cercetatorilor de la Universitatea Durham si Universidade Nova de Lisboa, povestea a aparut in urma cu mai bine de cinci milenii, intr-o perioada care se coreleaza cu dezvoltarea limbilor proto-italo-celtice si proto-germanice, bazându-se pe o forma de poveste arhaica raspândita. 

In unele versiuni ale povestii, gigantul nu are nume, dar multe piese de teatru bazate pe aceasta il numesc Blunderbore (un gigant cu acest nume apare in povestea din secolul al XVIII-lea „Jack, ucigasul de giganti ”). In „Povestea lui Jack Spriggins”, gigantul este numit Gogmagog.

*   *   *

Joseph Jacobs (29 august 1854 – 30 ianuarie 1916) a fost un folclorist, critic literar si istoric nascut în Australia, care a devenit un colectionar si editor notabil de folclor englezesc .

Nascut în Sydney într-o familie evreiasca, opera sa a popularizat unele dintre cele mai cunoscute versiuni ale basmelor englezesti din lume, inclusiv „ Jack si vrejul de fasole”, „Bucle de aur si cei trei ursi”, „Cei trei purcelusi”, „Jack ucigasul de uriasi” si „Istoria lui Tom Degetel”. A publicat colectiile de basme englezesti „Basme englezesti ” în 1890 si „Mai multe basme englezesti ” în 1893. A publicat basme europene, evreiesti, celtice si indiene, ceea ce l-a transformat intr-unul dintre cei mai populari scriitori de basme în limba engleza. Jacobs a fost, de asemenea, redactor pentru reviste si carti pe tema folclorului , inclusiv editarea „Fabulelor“ lui Bidpai si a „Fabulelor“ lui Esop , precum si articole despre migratia folclorului evreiesc. De asemenea, a editat editii ale „Celor o mie si una de nopti”. A continuat sa se alature Societatii de Folclor din Anglia si a devenit redactor al revistei societatii „Folklore” . Joseph Jacobs a contribuit, de asemenea, la Enciclopedia Evreiasca.

In timpul vietii sale, Jacobs a ajuns sa fie considerat unul dintre cei mai importanti experti în folclorul englez.