Povesti si snoave populare romanesti

Frumusetea, bogatia si diversitatea folclorului romanesc sunt tot atatea pietre nestemate din cununa care impodobeste poporul nostru, creator de valori artistice nepieritoare. Creatiile populare, reflectand conceptiile despre viata, dragoste, lume etc., sunt nu numai forme de expresie artistica autentica, nascute si purtate din generatie in generatie, de dragul cantecului, jocului sau naratiunii in sine, ci si tot atatea modalitati de cunoastere a poporului nostru, asa cum a trait si s-a manifestat, in actele fundamentale ale vietii sale, pe intreg teritoriul patriei noastre.

Volumul de fata cuprinde povesti si snoave populare adunate din publicatii si periodice din toate regiunile tarii. Am cautat sa prezentam acest volum cu scrieri aproape complet realizate, deci desavarsite din punct de vedere literar, dand astfel o baza estetica, pornindu-se de la stabilirea fiecarui tip, de la cea mai concreta realitate. Ori de cate ori ne-a fost cu putinta, am dat, la sfarsitul fiecarei povesti sau snoave , indicatiile bibliografice, anul aparitiei periodicului etc.

Initial selectia a fost facuta numai din povesti si basme populare, dar am considerat ca aceasta culegere nu poate fi completa decat daca va include si snoave. In literatura noastra, snoava are o contributie primordiala la dezvoltarea operei scrise, iar cel care a istorisit multe snoave, mai ales sub forma versificata, a fost Anton Pann, indeosebi in „Povestea vorbei“, ca ilustrare a originii unor proverbe, si in „Nastratin Hogea“, cele adunate in jurul acestui personaj.

Prin snoava intelegem naratiunea scurta, cu intentii satirizante, de obicei uniepisodica, despre fapte din realitatea inconjuratoare, cotidiana, in care dimensiunile realiste sunt exagerate atat cat ingaduie limitele verosimilului.

 

Din cuprins:

„Omul de piatră”;

„Din isprăvile lui Păcală”;

„De-ale lui Păcală”;

„Păcală și Tandală”;

„Păcală la moară”;

„(Păcăleala) ”;

„Păcală la judecată”;

„Cand era Păcală mic”;

„Păcală cloșcă sau secretul femeii”;

„De-ale lui Păcală”;

„El crede”;

„Suflă incă odată! ”;

„Ciobanul fără frică”;

„Lenea”;

„Coroana de aur”;

„Prostul cu mintea in ciutură”;

„Om de cuvant”;

„Zgarcitul (1) ”;

„Cizmele hoțului”;

„Pui de hoț ce-mi ești”;

„Țăranul păcălit”;

„Degeaba te păzești”;

„Tarziu te-ai deșteptat părinte”;

„Popa și sfinții”;

„Busuioc-verde și fata de impărat”;

„Doi frați”;

„Banul muncit / 66

„Zgarcitul (2)/ 68

„Cum l-a insurat vulpea pe un băiat”;

„Boierul și țăranul la judecată”;

„De ce n-are cainele casă”;

„Cei doi frați și nevoia”;

„Sfatul vulpii”;

„Argatul și boierul”;

„Campan verde și frumos”;

„Zana de pe tăramul florilor”;

„Ciobanul și fata de impărat”;

„Ghicitorul năzdrăvan”;

„Fata isteață a moșului”;

„Crăiasa apelor”;

„Berbecul de aur”;

     „Tana-Căpitana”;